Imi spunea un mare istoric al judetului Prahova care mai vine prin tara din cand in cand, asa:

„Am fost in orice colt al lumii si pot sa spun ca Romania este imensa, are o multime de locuri de vazut. Nu ai cum sa te saturi!”

Discutam periodic, schimbam carti, vederi, mesaje, impresii…

Imi cunoaste preocuparile si considera ca: „orice monument, crucile de piatra, orice ruina, biserica spun despre noi, cine suntem. Altii nu au ce sa arate iar noi avem atatea si pretuim foarte putine.”

Si, apropo de cat interes dovedim fata de trecut… am trecut de curand pe langa un monument din comuna Poienarii Burchii, aflat nu departe de cunoscuta Manastire Pissiota.

Dovada de o inalta tinuta morala si de mult bun simt. Foarte frumos!

Biserica Manastirii. Aici este o icoana deosebita.

Mai departe, am ajuns si la cel mai renumit monument al comunei. Un monument care este acoperit de vegetatie, cu statuete prabusite, multe altele ce arata nepasarea, in primul rand.

Nici gardul nu se mai vede.

Orice monument cade in paragina exclusiv din vina autoritatilor; iar acest lucru reflecta nivelul educational al acestora. Daca ai trecut pe la scoala si in alte scopuri, nu doar pentru recreatia mare, alocatie si chiul, nu are cum sa existe „in curtea ta” asa ceva…

M-am adresat Consiliului Judetean si Primariei comunei cu rugamintea de a nu ne lasa coplesiti de indiferenta vremurilor pe care le traim. Si, daca ma vor chema la curatenie, bine, daca nu, eu oricum mai trec pe acolo.