De 1 mai…ca romanii, la iarba verde, padure, munte. Tot cu prietenii de ieri…anterior discutii pe acasa fiecare cu speta feminina, eu „fiind un caz fericit” dupa cum spunea un prieten. Bine, pana a ajunge acel caz fericit au trebuit asezate treburile, mai am si alte obligatii adiacente pe acasa…uneori mai spal, rufe , vase :)))

In plus de asta, eu si sotia nu avem nicio similitudine in domeniul montan, din contra, de multe ori imi zice sa ma potolesc cu unele treburi…s-a obisnuit in timp cu ce are la usa 🙂

Prin poienile din preajma drumului ce duce la Gura Diham tot felul de cheflii. Noi am trecut pe la 11 pe langa un grup cantonat langa o masina, aveau un foc prin apropiere, unul tragea de un acordeon cu ochii intredeschisi, o tanti executa niste pasi ce s-ar fi dorit a fi de dans, unul dadea din cap cu ochii inchisi, altul abia mai statea in picioare…toti erau in stare de betie avansata :)) . Mi-au scapat cateva cuvinte „Ce prapaditi!”. Trebuia sa ne fi oprit sa radem dar cred ca nu am fi reusit sa mai urcam panta spre Muchea Lunga.

Am urcat azi prin imprejurimile Vaii Cerbului

Imparatia gunoaielor…in preajma unei unitati militare

Ramane de vazut cine va ajunge primul la fata locului. Parcul Natural Bucegi are limita mai sus si daca zona impanzita de gunoaie ar fi fost pe raza ariei protejate, cel mai probabil seful Parcului ar fi dat dispozitie sa nu treaca nimeni pe acolo…pentru ca este un lucru ilegal, ce se intampla pe acolo…

Cu Romsilva nu ai ce face, astia sunt cu ochii in patru si daca nu este lemn de taiat atunci este ceva de vanat, cand e vorba de treaba…

O sansa mai dau mediului cei de la Garda de Mediu, asadar ramane pe ei, daca intre timp nu apar „ostenii patriei pe campul de lupta”.