Ultima dezbatere a fost cu fixarea luptei de la Posada. Stiti ca invatam ca lupta s-a dat in perioada 9-12 noiembrie 1330. Istoricii nostri spun ca batalia a inceput intr-o vineri. Cronica pictata de la Viena spune ca macelul a tinut din ziua a sasea a saptamanii si pana in ziua a doua a saptamanii. In fine, demonstratia mea a fost bine primita de mai multe institutii, dar asta veti afla prin toamna.

In articolul precedent va spuneam ca am ajuns la Curtea de Arges, ca pana la acel moment eu credeam ca Biserica Domneasca este aceea cu turnuri spiralate din cadrul Manastirii Curtea de Arges. Nu credeam numai eu, ci si multi altii. Aceasta pentru ca, probabil, este mai bine promovata ultima. Oricum este bine ca am iesit din confuzie.

Cu ocazia deplasarii la Biserica Domneasca am vazut si ca aceia de acolo, promoveaza portretul lui Basarab I ca fiind al lui Nicolae Alexandru. Acesta din urma este pictat in biserica din Campulung, ctitorie a sa si loc de veci (din care se mai pastreaza placa de mormant).

Basarab I pictat in Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si interpretat de cei de la Muzeul Municipal, drept Nicolae Alexandru.

Nicolae Alexandru, pictat la Campulung. De altfel, Biserica Ortodoxa l-a celebrat frumos acum doi ani:

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/cultura/16373-eveniment-de-exceptie-duminica-16-noiembrie-la-manastirea-negru-voda-sp-12234

Tot in Biserica Domneasca este si un mormant mai special. A fost descoperit in anul 1920 si a fost considerat pana de curand a fi al lui Vladislav Vlaicu. In urma cu cativa ani, renumitul cercetator Alexandru Simon a lansat Proiectul Genesis, una din initiativele reale de a clarifica diferite aspecte din istoria nationala. Pentru ca noi ne-am umplut istoria de tot felul de povesti, mintindu-ne ca am fost prin locurile acestea, un fel de buricii pamantului. Adevarul este ca nu am fost nici prea sus si nici prea jos, avem destule lucruri cu care sa ne mandrim, dar nu e cazul sa exageram. Nu avem nevoie de basme, deoarece cu ajutorul acestora doar schimbam adevarul istoric.

Pentru basme istorice, intotdeauna voi recomanda cartile domnului Neagu Djuvara. Mie imi place de dansul, este un batranel cult, simpatic, care a citit mult, a scris carti groase… dar cam atat. Cand si-a luat nasul la purtare datorita numarului mare de cititori si al unor sustinatori din sfera administratiei, si ei paraleli cu istoria, a fost pus la punct de breasla istoricilor, prin profesorul Matei Cazacu. Pentru ca poti presupune la infinit, dar cand in mod intentionat ignori documentele istorice, o dai in fictiune, in altceva…

Cand am fost pe 2 iulie la Curtea de Arges

La istorie nu e ca la matematica, unde unul cu unul iti dau mereu doi. In abordarea istorica trebuie sa ai un simt aparte, nu doar date… si o imaginatie care sa te poata duce pana in timpurile pe care le abordezi, insa fara a aluneca in teorii care iti convin. In acelasi timp, ipoteza de azi se vede maine altfel, daca apare un alt element ce largeste contextul. Toti marii istorici au renuntat la teoriile lor initiale, imediat ce au gasit si alte indicii care pozitionau mai bine subiectul… atunci cand concluzia era una mult mai apropiata de adevar.

Datarea osemintelor celui din mormantul de la Curtea de Arges arata ca a murit undeva pe la 1340-1350. Daca veti cauta pe net, veti gasi tot felul de surse, articole, speculatii, referitoare la cel inmormantat. Ca Nicolae Iorga s-a rugat la aceste oseminte, ca altul spunea ca a fost „un falnic roman”, ca „arata ca voievozii romani aveau o curte, un trai, aproape egal cu cel al altora din Europa…”. Asta nu este insa nimic, majoritatea prostiilor le gasim la cei scoliti pana in maduva oaselor de Partidul Comunist Roman, specializati in minciuna si fals istoric.

Treaba este ca nimeni nu stie cine este ingropat in acel mormant! Daca ne-am fi alcatuit o istorie pe bune, si sa lasam vrajeala ca nu vor dusmanii natiunii si de-astea, am fi stiut cine este ingropat. Dar nu stim! Si oamenii aceia din Proiectul Genesis se chinuie sa ia probe din mormantul lui Mircea cel Batran ca sa vada daca sunt rude cei doi. Probabil au luat, nu am de unde sa stiu, proiectul este un pic misterios, si cred ca… pentru a nu deranja cu adevarul pe unii mai sensibili.

Personal cred ca intre cele doua personaje nu exista niciun grad de rudenie. Cel de la Arges nu este un voievod roman cunoscut, de la Basarab I la Mircea cel Batran.

Ca sa imi dau cu parerea… ca acesta este si scopul dezbaterii. Eu primul, dumneavoastra apoi…

Initial am presupus ca este un fiu al Basarab I, aflat la curtea regatului maghiar, deprins cu obiceiurile catolice. De retinut ca decedatul este ingropat cu multe accesorii ce denota ca era mai apropiat de cultura vestica decat de a noastra.

Enigma din istoria nationala

Deci, Basarab I si Nicolae Alexandru sunt inmormantati la Campulung iar Vladislav Vlaicu si Radu I, urmatorii voievozi dupa primii… au murit dupa anul 1375. Deci nu sunt ei ingropati la Arges.

Cel ingropat are un inel si o pafta cum voievozii romani nu au purtat. Si coroana sa m-a facut sa inclin spre ipoteza ca nu este un fiu al lui Basarab. Oricat ne-ar placea sa credem, sa fie asa, acel personaj nu este roman. Stiu ca unii zic ca nasturii au stema Basarabilor, eu ma cam indoiesc, dar nici daca ar fi asa nu inseamna un indiciu clar.

Apoi, am zis ca este voievodul Toma al Ardealului, unul dintre cei care-l incitasera pe regele Carol Robert de Anjou sa treaca la actiune contra lui Basarab I. Unele surse il dau mort la Posada pe acest voievod, altele ca a scapat si a mai trait pana in anul 1342. Ma gandisem ca fie l-a ingropat cum se cuvine Basarab, fie l-a tinut ostatic pana la moarte. Dar cum pe Wikipedia si in alte surse se mentioneaza ca nu a murit la Posada inseamna ca defunctul de la Curtea de Arges nu este voievodul Toma. Cred ca domneste confuzia cu lupta din 1368, cand voievodul Nicolae al Ardealului este ucis in lupta initiata impotriva lui Vladislav-Vlaicu.

…

O eroare a unor istorici militari parca, doctori in istorie, care au scris o carte prin anii ’80 m-a pus pe alta pista. Una sustenabila, bazata pe documente si posibil si cea adevarata.

Acesti autori, imediat sa le caut numele… Nicolae Stoicescu si Florian Tuca, spun in cartea lor de un anume Ladislau Bors voievod transilvanean, aflat in dispute cu regele Carol Robert, care se refugiaza si la curtea lui Basarab I. Acest Ladislau Bors, cum l-au romanizat istoricii nostri era de fapt Lorand Borsa, de vreo trei ori voievod al Transilvaniei, ultima oara intre 1288-1294. El pierde voievodatul in urma unei lupte cu regele maghiar Andrei al III-lea in anul 1294. Va muri in anul 1301.

Totusi, imi zic ca istoricii acestia au citit pe undeva despre un voievod transilvanean aflat in dispute cu regele Carol Robert. Si intradevar a fost unul: Ladislau Kan al II-lea (1294-1315). Acest voievod era clar pus de regele Andrei al III-lea si in luptele pentru coroana maghiara va lupta impotriva lui Carol Robert, pretendent si viitor rege. Chiar daca in 1310 Carol Robert devine rege, acest voievod isi pastreaza scaunul pana in anul 1315 cand moare. Relatiile dintre cei doi au ramas incordate, evident.

Dupa ce moare Ladislau Kan al II-lea, este ales voievod, fiul sau… Ladislau Kan al III-lea. Era anul 1315. Regele Carol Robert refuza insa sa-l recunoasca si ulterior impune un alt voievod.

Si de aici incepe povestea, ipoteza mea…

Carol Robert il someaza sa predea coroana iar Ladislau Kan al III-lea refuza. Asta este documentata istoric. Mai mult de atat, el sau fii sai ani de zile organizeaza rascoale, prada tinuturi prin Transilvania… se dau lupte mari pana in 1321 cand Ladislau Kan si fii sai, invinsi in fata cetatii Devei… fug in Tara Romaneasca.

In anul 1329, la data de 10 aprilie, este emis un document de cancelaria maghiara in care este vorba de confiscarea unor sate ce au apartinut fiilor lui Ladislau. Istoricii romani il confunda mai departe cu acel Lorand (Roland) Borsa care insa murise din 1301. Acest Ladislau este cu siguranta Ladislau Kan al III-lea, indepartat din scaunul voievodal in anul 1315. Iata ce spune documentul:

“Din princina nefastei necredinţe cunoscute la care fusese convertit acel Ladislau voievod, care trăieşte şi acum, iar fiii săi, urmându-l în stricăciunea necredinţei, totdeauna s-au învrăjmăşit contra majestăţii noastre; şi acum, întovărăşiţi cu alţi necredincioşi şi rivali ai regelui, uneltesc  spre aceeaşi necredinţă a trădării şi, făcând incursiuni în posesiunile regale, nu se înfricoşează a provoca vaste incendii şi atâta distrugere şi depopulare încât abia se poate spune prin vorbe”.

Mai mult de atat, documentele vorbesc ca acest Ladislau si fii sai isi gasisera adapost la… curtea voievodului Basarab. Un an mai tarziu, in 1330 stim ca  regele maghiar a intrat in Tara Romaneasca si a fost zdrobit la Posada.

Prin urmare, voievodul indreptatit al Transilvaniei se afla la curtea lui Basarab, fiind in relatii foarte bune cu voievodul roman.

O cruce catolica…

El poate fi cel ingropat in mormantul de la Curtea de Arges. Se justifica astfel si vestimentatia. Curtea voievodala a Transilvaniei avea relatii bune cu toata lumea catolica. Paftaua si inelul ce au facut sa curga rauri de ipoteze capata astfel explicatii plauzibile. Coroana nu a predat-o si a fost ingropat cu ea.

Cei care au descoperit mormantul de la Arges in 1920, au tras concluzia ca aceia care l-au ingropat nu au dorit sa se stie cine este si, in acest sens, au pus multe straturi de pietris, mortar, cautand sa mascheze cat mai bine mormantul. Intrucat constructia Bisericii Domnesti a fost inceputa prin 1340 de catre Basarab I, cred ca este foarte posibil ca voievodul transilvanean sa fi murit inainte de 1340 si sa fi fost inmormantat in biserica veche, situata tot pe acel loc si atribuita voievodului Seneslau (cel din Diploma Ioanitilor, an 1247). Posibil ca Ladislau Kan al III-lea sa fi trecut la credinta ortodoxa sau nu. Faptul ca au ascuns mormantul atat de bine arata ca nu religia prima ci ideea de a nu fi gasit decedatul. Apoi, cea mai buna ascunzatoare pentru un defunct catolic cautat trebuie sa recunoastem ca este… o biserica ortodoxa 🙂 Nu l-ar fi cautat nimeni acolo…

Acum sa cautam argumente ca defunctul descoperit la Curtea de Arges… nu este Ladislau Kan al III-lea? 😉