Un traseu frumos, este cam lung, dar nu sunt dificultati deosebite. Se merge mai mult pe drum, exceptand cele aproximativ 2 ore dintre Cota 2000 si Lacul Bolboci, cand se traverseaza Platoul Bucegilor si se coboara prin padurea Nucet.

Primul turist ce a calcat in acea zi la Cota 2000 🙂 La 8:50 ieseam toti din statia de telecabina

Varful cu Dor

Podu cu Florile, tinta excursiei

Valea Dorului si mai departe Valea Soarelui

Traversasem DJ 713 si eram pe traseul turistic marcat cu cruce galbena, ce coboara la Bolboci. Pe drum, o aparitie pitoreasca, un om singur, mergea, nimeni pe acolo, doar el…

Muntele Lespezi vazut de pe muntele Nucet. Cu sageata rosie, monumentul natural Claia de Piatra

Lacul Bolboci, imagine dinainte de a intra in padurea Nucet

Vantul pe lac

Pe marginea lacului Bolboci

Pe acolo se urca de la lacul Bolboci spre Cota 2000. Traseul turistic intersecteaza drumul asfaltat Bolboci Mal Stang, la circa 1,5 km de barajul lacului

In astfel de articole, este evident ca postez si detalii de pe la cabanele intalnite. De regula, de cate ori trecem, facem un popas pe la cabana Bolboci.

Doua cafele si o ciocolata calda egal 15 lei. Nu este cine stie ce, doar esti pe munte, nu? Insa, toate erau sub orice critica. Nu vreau sa spun prea mult, doi prieteni beau cafea in fiecare zi, eu cu ciocolata suntem de nedespartit, iubire vesnica :).  In tot Bucegiul aici am gasit cea mai proasta ciocolata calda si cafea.

Cam asa arata o ciocolata calda in restaurantul de la Cota 2000, acelasi pret, la fel arata si acum in 2013.  Este o diferenta, si in plus este un plic intreg de ciocolata

Mancarea la aceasta cabana este buna. Periodic mai trec prieteni pe aici si nu mi-au spus ceva negativ.

Se traverseaza acel baraj pentru a ajunge la cabana

Cabana Bolboci

Frumos, mi se pare o imagine buna. Este ceva original, deci inca o bila alba. Si cazarea stiu ca este in regula.

Langa cabana,  era aceasta masa si cativa butuci. De cate ori treceam barajul, din ce stiu acestea se aflau la capatul celalalt, langa drumul Bolboci Mal Stang. In acest an nu erau, pentru ca se aflau la cabana Bolboci. O bila neagra ca le-a adus in curtea lui si nu le-a lasat acolo pentru turisti.

Concluzie: aspectele mele sunt destul de minore, sa zicem ca atat cafeaua cat si ciocolata calda au fost intamplari. Cazarea si mancarea sunt ok, deci cabana Bolboci este o locatie turistica ce merita vizitata. Ca si comparatie, primele unitati turistice din Valea Ialomitei sunt: cabana Padina si cabana Bolboci. Nu vorbim de hotelul Pestera, chiar si la manastirea Pestera Ialomitei este recomandabil. Pe ultimele locuri cabana Diana si pensiunea Coteanu. Dar era sa uit de o alta locatie, nu stiu preturi, detalii, o sa aflu. Cei din Consiliul Judetean Dambovita au ei o pensiune superba, o casuta cu pridvor, a doua constructie estetica din Bucegi (vorbesc din punctul meu de vedere!) dupa refugiul salvamont Malaiesti. Aceasta se numeste pensiunea Piciorul Babelor, insa curand vor ridica iar o constructie in acea curte si vor strica peisajul.

Cam atat despre cabana Bolboci, cu mentiunea ca la intoarcerea de la Podu cu Florile am mai trecut o data pe la cabana. Ne „prinsese” ploaia, si prietenii si-au luat ceva fierbinte, eu tot cu ciocolata. De data asta, a fost o Poiana, o tableta 🙂 Nu a mai fost la cana. Pretul? Tot 5 lei, dar a fost mult mai buna 🙂 Ca atitudine, cabanierul era serviabil, nimeni nu a obiectat ca se strangeau turistii in interior, ca sa nu fie plouati…, la alte cabane ti se atrage atentia ca trebuie sa consumi 🙂 . Este destul de interpretabila aceasta decizie, dreptatea este undeva la mijloc. Nici nu poti sa stai asa, o mie de ani, in cabana cuiva 🙂

Sa mergem mai departe asadar:

Cheile Zanoagei

Acolo este locul unde doream sa ajungem. Este un platou excavat in muntele Podu cu Florile, pana acolo se urmeaza un drum forestier de circa 4,5 km. Pe circa 3,5 km se merge alaturi de marcajul cruce rosie, al traseului turistic Cabana Bolboci-Canton Bratei

Lacul Bolboci vazut de pe baraj

Peisaj

Lacul are un nivel destul de ridicat. Pe acele urme se cobora cu Atv-ul pana la o mica plaja aflata acum sub apa

Mergand spre Podu cu Florile intalnim o alta cabana, o investitie a Consiliului Judetean Dambovita, ridicata in perioada PDL, partid care a adus numai pagube tarii. Nu zic ca altii au fost, sunt sau vor fi mai buni. Dar acestia au intrecut orice masura: au fost ca niste lacuste!

Cabana Podu cu Florile

Cea mai proasta investitie din Parcul Natural Bucegi. Daca vrei sa risipesti banii urmezi acest exemplu. Ai peste 20 miliarde lei vechi, faci o groapa in munte si ridici o constructie. Minti ca dezvolti turismul desi nu exista nici macar un procent de minim bun simt in legatura cu asa ceva.  Au rupt muntele si acesta vine peste ei. Cand esti pus doar pe pacalit oamenii, asa procedezi.

Cabana in 2012. In spatele ei, padurea. Tot surpandu-se terenul pe langa aceasta „investitie in turism”, unii au crezut ca de vina este padurea :)) Venisera niste fonduri suplimentare de la Ministerul Dezvoltarii in 2011 sau 2012 pentru stabilizarea versantului. In teren, banii nu au ajuns niciodata 🙂 Asa ca, priviti ce au facut:

Au taiat padurea, toti copacii din apropiere. Daca gandeau putin si-ar fi dat seama ca acei arbori tin terenul sa nu alunece. Cateva ziduri de sprijin, in terase, ar fi oprit alunecarea. In timp, la ploi, se va imbiba tot versantul cu apa si vor pleca zeci de metri cubi la vale.

Investitia nepotrivita in locul nepotrivit. Prostie si incompetenta pe banii tuturor.  Cum sa scoti bani din turism cu asa ceva? Cine vine prin noroaiele acestea, intr-o cladire potrivita unei zone de deal, fara peisaj, cu semnal slab sau inexistent la telefonie, cu etc probleme? Ramane doar o gaura neagra a turismului montan. PDL-ul dambovitean, ghidonat de Florin Popescu, a umplut Bucegii cu tot felul de constructii inutile, in care a investit sume astronomice. Niciodata nu se vor amortiza investitiile si vor trebui mereu directionati bani catre acestea…

Mai departe,

Ultimele curbe spre Platoul Podu cu Florile

Nori de ploaie

Privire in urma, acolo este cabana Podu cu Florile

Selenar, desertic

Din aceste locuri s-au scos basculante intregi de piatra, necesara alcatuirii barajului de la Bolboci, lucrare finalizata in 1988

Cam oricine ajunge, se catara pe pietre ce stau sa cada, mereu se intampla asa 🙂 Dar nu-i nimic, cine cade are masina in apropiere, si-l transporta cineva de este nevoie…

Unii dupa altii, ne ajutam si de maini si de picioare, luam si copii dupa noi…, nu conteaza nimic, sa iasa poza bine, sa vorbeasca vecinii si prietenii :))

Barajul Bolboci. Aici am ajuns, dupa ce am mai trecut, cum am spus, inca o data, pe la cabana Bolboci.

Pentru imagini tot din aceasta zi, se poate urmari si postul anterior, de ieri!

Drumul Bolboci Mal Stang. Asfaltul este mai bun ca in orasele mari, drumul nu accesibilizeaza nimic, doar proprietati private acoperite de paduri virgine. Chiar aceia abilitati sa protejeze padurea si mediul, au asfaltat acest drum de vreo 10-12 km. Numele institutiei: Directia Silvica Dambovita.  Padurarii au asfaltat padurile. Nu este oare logic ca in spatele acestei manevre, stau mari interese imobiliare?!

Aburi, soarele isi reintra in drepturi, incalzea totul, trezea la viata

Intotdeauna m-am intrebat cum naiba au obtinut actele sa ridice acest complex, nefunctional denumit Camping Zanoaga. Este la circa 500 metri distanta de barajul Bolboci. Teoretic nu ai voie sa ridici constructii langa albia unor rauri, in zona barajelor…, la vreun cutremur, daca se rupe barajul, se duce orice este in zona limitrofa a acestuia

„Baza salvamont Zanoaga”, multe alte miliarde lei vechi cheltuite si pe aici. Nimeni nu s-a accidentat si nu se va accidenta vreodata prin aceste locuri. Pentru ca nu ai unde. Mai bine ii schimba destinatia…

Gratarul nelipsit

Pe la „spartul targului” au aparut si cateva animale de prin curtea oamenilor

Nu-i asa ca este frumos? 🙂 M-am jucat cu el putin, dar era pus pe rele si cam zgaria 🙂

Asa, am ajuns si la ultima locatie turistica de pe traseul propus pentru aceasta zi:

Cabana Dichiu, tot a Consiliului Judetean Dambovita, singura locatie ce are anumite avantaje, o locatie care in perioada primavara-toamna, poate reprezenta o afacere buna

Dupa cum vedeti, cabana Dichiu a fost deschisa. Fara spectacol, fara valva, fara taieri de panglici…nici nu era cazul, si aici costurile au depasit 20 miliarde lei vechi 😉 Dar cine stie, poate mai este ceva de reparat, de investit, si pana atunci mai fac si ei un ban :)) Intre timp ca sa zic asa…!

Am stat de vorba cu cineva despre detalii, restaurantul arata bine, cazarea costa 35 lei patul, paturile sunt suprapuse… Va dati seama abia acum, ce imagine deformata despre cabana avea in minte initiatorul acestui proiect :)) Faci ditamai vila si apoi trantesti in ea…, paturi suprapuse :)) Adica daca tot o denumesti cabana…, priciuri mai lipseau, ca la varful Omu.

Locatia arata bine, amplasamentul este bun, preturile la cazare la fel. Mai trebuie afisate preturi si alte oferte, aranjate imprejurimile, in sensul de a inlatura excesul de pamant excavat, o baraca trebuie luata, putina ordine…

Gata si cu astfel de prezentari 🙂 De aici, din Saua Dichiului, ne-am indreptat spre Sinaia, pe DJ 713, cand pe jos, cand cu masina…

Se pregatesc ciobanii sa urce oile pe munte. In imagine, un tarc de animale in panta. Dar haideti acum pe final de articol, sa vedem si partea buna a lucrurilor, este bine, este perfect, asa trebuie sa fie, dorm toate animalele cu capul in sus, spre deal :))