Cine si de ce a cimentat Sfinxul?!

Revin tot cu acest subiect…Sfinxul. Este foarte posibil sa fi fost sculptat de mai multe decenii si nu de geto-daci sau alte semintii ce s-au perindat pe aceste taramuri. Dupa cum este foarte posibil ca si fara Sfinx zona sa fi fost intr-adevar o zona de cult.

Am mai zis in diferite postari ca daca aceasta stanca ar fi fost mostenirea lasata de stramosi cu siguranta documentele medievale sau cele de dupa anul 1821 ar fi mentionat-o. De asemenea, nici dupa instaurarea monarhiei urmata de ridicarea castelului Peles la Sinaia nu s-a scris pe undeva despre acest monument.

In general, in perioada interbelica, intreaga zona a fost denumita Babele. Ulterior, toate aceste Babe, stanci cu diferite forme, au fost fotografiate. In niciuna din aceste fotografii nu apare actualul Sfinx.

Nici primii pionieri ai turismului montan nu mentioneaza ceva, dupa cum nu apare aceasta stanca nici in notele de calatorie ale unor vizitatori straini.

Se cunoaste ca pentru buna realizare a filmului “Dacii” stancii pe care noi o numim astazi Sfinxul, i s-au facut unele cosmetizari…de retinut o nisa de pe caciula Sfinxului din care trebuia sa apara marele preot.

Perioada in care se turnau filmele istorice este urmarea rescrierii istoriei, noi trebuia sa fim mandri de trecutul milenar, de originea dacica…se stie ca adevarul istoric nu a fost respectat intotdeauna ceea ce nu inseamna ca acele filme nu au fost niste reusite…irepetabile.

Sa ne mai amintim ca Badea Cartan, o emblema a romanismului, a traversat nu o data Bucegii, ca a fost pe jos in marile capitale ale Europei, ca a ajuns si la Roma…el ar fi pastrat vie amintirea Sfinxului, care pare chipul unui dac.

Intr-o zi vom afla si cand a fost modificata aceasta stanca si in ce au constat modificarile. Pana atunci sa privim cateva poze:

Sfinxul pastreaza urme ca a fost cimentat…cineva spunea ca a fost cimentat ca sa reziste la intemperii, lucru complet nefondat. Vorbim de o stanca compacta din timpuri imemoriale…nu se faramiteaza de azi pe maine.

Priviti o poza veche din perioada interbelica. Stanca langa care sunt fotografiate cele doua persoane este vizavi de Sfinx. Fotograful ar fi putut realiza o poza destul de buna daca s-ar fi deplasat cativa metri, spre dreapta. Ar fi avut loc in cadru atat acea stanca cat si cei doi oameni, dar mai ales Sfinxul…cum se vede mai jos intr-o poza facuta de mine. Daca nu a luat acest cadru inseamna ca nu era sculptat Sfinxul.

De altfel, nu te pozezi langa o stanca asa mica cand ai aproape ditamai capul de dac…deci posibil sa nu fi existat Sfinxul cum il stim noi. Posibil sa ne fi ramas acest monument din timpul unor filmari…o realizare exceptionala ce s-a transformat intr-un obiectiv turistic renumit.

Bineinteles ca nu am scris si alte argumente la fel de clare pentru ca zona cu si fara Sfinx nu este lipsita de semnificatii.

32 de comentarii

  1. buna!
    ala nu e un ciment artificial… conform geologiei, si zonei bineinteles, e un ciment natural (liant). rocile din bucegi sunt predominant sedimentare, conglomerate…
    acu, io nu cred k sfinxul a fo pus acolo de extraterestrii dupa 1940… oameni mai greu :)) cred k era acolo dintotdeauna, sub o alta forma… si eventuale modificari naturale sau mecanice i-au fost aduse,poate neintentionat, astfel incat astazi sa fie ce este si sa il vedem ca pe un dac. poate inainte nu avea forma asta si d-aia nu era luat in seama…
    la cate formatiuni ciudate sunt pe munti… si la cate s-au intamplat… (inclusiv obuze gasite mai pe creasta mai prin padure, conducte si ziduri…)
    🙂

    Apreciază

    1. Buna Zano,
      Cand mergi la Sfinx sa te uiti cu atentie si o sa vezi ca este artificial. Eu sunt de parere ca stanca, actualul Sfinx, a existat de cand lumea, dar l-au mai prelucrat cate unii…simplu :))

      Apreciază

  2. Andreotti spune:

    mi-ai distrus „mitul” sfinxului!!!!…nu știu care ar fi fost mitul lui dar îmi plăcea să cred că e natural!..na, că m-am înșelat!…uof!

    Apreciază

    1. Stai putin :)) nu inseamna ca asta este concluzia finala…poate din cine stie ce motiv nu s-a scris despre el 🙂

      Apreciază

      1. Andreotti spune:

        păi, ce să mai…gata!!!…încă un motiv să fie distrus!!!…tocmai că nu s-a spus nimic despre el ridică semne de întrebare în privița „originalității” lui!:)))) – înseamnă că nu are nicio poveste!

        Apreciază

        1. Sa iti spun ceva ca acum nu se prea mai uita multi la postul acesta: NE UITAM LA ALTA STANCA, NU LA ACEEA CARE TREBUIE!

          Apreciază

          1. Andreotti spune:

            daaaaaaaaaaa…asa cred si eu!…dar sa nu mai spui la nimeni:P

            Apreciază

              1. Andreotti spune:

                ;)blink…adică ti-am facut cu ochiul, da???

                Apreciază

                1. Am inteles 😉

                  Apreciază

          2. supernaturalvibes spune:

            ??????? Probabil deja ma depasesc discutiile.Nu cred ca-i locul meu pe aici…

            Apreciază

  3. supernaturalvibes spune:

    Cimentul este cu siguranta artificial…si vin in sprijinul afirmatiei mele cu descrierea partii superioare a lu’ Sfinxu’ , pe care sunt aplicate mai multe „petice” de ciment in care sunt inscriptionate diferite nume.Nu le-am dat prea multa atentie,insa din cate imi amintesc,cea mai veche „inscriptie” in ciment dateaza parca de prin 1946.Ca fapt divers,nu este nici o inscriptie mai veche de anii 1900…

    Avand in vedere faptul ca s-a practicat „tencuirea” 🙂 Sfinxului pe partea lui superioara,nu am nici o indoiala ca s-a facut acest lucru si pe laturile vizibile,cu atat mai mult cu cat este evident faptul ca s-a incercat mascarea unor fisuri naturale ale stancii (probabil in faza premergatoare filmarilor din filmul Dacii).

    Este stiut faptul ca si la Sarmisegetusa s-au operat modificari (sau imbunatatiri) asupra monumentelor din incinta cetatii ,in scopul obtinerii la filmari a unor cadre mai deosebite,insa acolo era vb.de o certitudine cu privire la stravechea destinatie a locatiei.

    Insa ce au cautat la Sfinx??
    Nu este mentionat in insemnarile istoricilor nici in antichitate,nici in istoria recenta…
    Nu era nici macar obiectiv turistic pana prin anii 1900…

    Avand in vedere aceste lucruri se pot trage doua concluzii(sau mai multe…),dar doua sunt plauzibile:
    -fie s-a produs o transformare dramatica a stancii ,capatand forma actuala pe la inceputul secolului trecut (cel mai probabil pe perioada WW1,WW2)
    -fie cu ocazia diferitelor filmari ,cineva cu foarte multa imaginatie a intrezarit potentialul stancii,acordandu-i putina atentie „mecanica” 🙂 ,aducandu-o in forma initiala…

    Ar mai fi si alte ipoteze,insa nu simt nevoia sa fiu etichetat… 🙂 🙂

    Apreciază

    1. Sunt de acord total cu tine…daca exista sub forma pe care-l stim atunci era mentionat undeva. Sau poate i-au sters urma, o ipoteza mai putin probabila :))

      Apreciază

  4. mariana spune:

    După cum am văzut, prima denumire de Sfinx datează din 1935, într-un articol din Buletinul Alpin. Deci, este destul de recentă, dacă privim din perspectiva istoriei.Tot pe atunci, în 1936, în revista „România” , fostă iniţial buletin O.N.T., profesorul Alexandru Bădăuţă ,scriitor şi călător pasionat printre altele, descrie acest megalit şi-l numeşte „Sfinxul românesc” . Mă gândesc că dacă l-a numit Sfinx, avea totuşi o formă de chip uman la momentul respectiv, privit dintr-un anumit unghi, bineînţeles.

    Filmul „Dacii” al lui Sergiu Nicolaescu, apare în 1966,deci cu vreo 30 de ani mai târziu.Este primul film de lungmetraj al regizorului Nicolaescu,cu Amza Pellea în rolul lui Decebal. În film apare o scenă lângă Sfinx, o ceremonie religioasă în cadrul căreia este sacrificat fiul lui Decebal, un sacrificiu suprem pentru invocarea sprijinului divin şi salvarea poporului dac.
    Filmul foloseşte istoria ca pretext pentru a face o poveste, nu cred că poate fi privit ca un document. Scenariul este influenţat de politica naţionalistă de stat din acel moment. Exista o dorinţă de a ne reinventa un trecut glorios.Dincolo de toate astea, filmul are farmecul lui şi este o plăcere să-l priveşti.

    Am citit undeva că ideea obiectivităţii istoriei este doar o iluzie.Trebuie înţeles că nu există o istorie obiectivă şi nici nu poate exista,pentru că la toate nivelurile există un proces inevitabil de mitificare a istoriei. Omul se hrăneşte cu mituri aşa cum se hrăneşte cu pâine şi apă.Nu se poate concepe o istorie fără mituri, pentru că singura istorie pe care o cunoaştem este cea a oamenilor şi ea este puternic marcată de forţele imaginarului.

    Această stâncă,pe care azi o numim Sfinx, e limpede că dăinuie de veacuri şi ea impresionează pentru că simbolizează puterea, duritatea, permanenţa ,existenţa absolută, dincolo de timp, invulnerabilă în faţa devenirii . Revarsă energie în jurul ei.
    Tocmai de aceea, iubesc acest Sfinx, cu profilul lui impunător, cu orbita lui goală, cu privirea lui îndreptată spre nord şi-mi place să-l ştiu acolo sus, de strajă muntelui şi nouă, punte de legătură între pământ şi cer, între ştiut şi neştiut, între profan şi sacru.

    Apreciază

    1. Pai stanca dainuie de veacuri, asta este clar, dar eu cred ca s-a intervenit la ea…altfel l-ar fi mentionat cineva dinainte de 1900. Ca este un loc cu alte conotatii este altceva :)) cu siguranta ca el acum face parte din realitatea muntelui…

      Apreciază

  5. buna taticule! 🙂
    se poate si asta… de cand e lumea omul a incercat sa fie un mic dumnezeu… sa creeze dupa chipul si asemanarea sa… vezi picturi in pesteri, icoane, sculpturi etc…

    Apreciază

    1. Buna Zano, cine stie care este adevarul? Ipoteze si concluzii sunt destule :)))

      Apreciază

  6. supernaturalvibes spune:

    …”Am citit undeva că ideea obiectivităţii istoriei este doar o iluzie.Trebuie înţeles că nu există o istorie obiectivă şi nici nu poate exista,pentru că la toate nivelurile există un proces inevitabil de mitificare a istoriei.”…

    Mai oameni buni,dar cat de manipulabili trebuie sa fim,incat sa nu ne mai cunoastem nici macar istoria „recenta”???
    Nu sunt istoric,insa imi imaginez ca informatiile reusesc sa se transmita prin viu grai in limita a sa zicem…macar doua generatii…

    Chiar nu exista nimeni care sa-si aminteasca momentul cand s-au aruncat astia cu tarnacoapele pe stanca asta???Ca doar n-au modelat-o intr-o pauza de masa…

    Pai in curand nici n-o sa mai stim ce-am facut saptamana trecuta si o sa luam cu titlu de adevar absolut toate tampeniile pe care ni le vor induce…
    Pfff…jale

    Avand in vedere aceste aspecte, incep sa am convingerea ca in 2003 chiar s-a sapat acel tunel…Pe bune…

    Apreciază

    1. Iti dai seama ca s-a ascuns acest lucru nu ca nu stie nimeni…cine stie ce naiba o mai fi fost la mijloc..Nici eu nu am respins total acea ipoteza cu tunelul, in acea perioada s-a sapat o poteca de cativa kilometri, si nimeni nu sapa poteci la intamplare, in fine… 🙂

      Apreciază

      1. mariana spune:

        Mi-a plăcut acest ” în fine…”. Spune multe !

        Apreciază

        1. Asa este, spune cate ceva 🙂

          Apreciază

  7. Cornelius Ionescu spune:

    Oricum, din 1950, de când am fost prima dată la Sfinx, tot aşa arăta. Drumul de la Babe spre Omu mergea pe o potecă ceva mai sus, Sfinxul rămânea în jos şi nu era vizibil. De sus nu arată decât ca o stâncă oarecare. Posibil ca dobitocii ce au turnat „Dacii” să fi tras câteva târnăcoape, să poată sta mai comod, aşa cum au îndreptat şi platforma de la bază.

    Apreciază

    1. Am inteles, va multumesc foarte mult pentru aceasta precizare. Asadar sunt mai multe opinii ca asa era Sfinxul dinainte de turnarea peliculei „Dacii”. Multumesc!

      Apreciază

  8. criscar50 spune:

    Cu multi ani in urma,poate 30-35,cred ca in revista”Romania Pitoreasca” ,ori in vreun almanah turistic,nu mai sunt sigur, am vazut- pt. comparatie- poze ale „Sfinx-ului” de pe la 1900 si de prin anii’70.Autorul articolului sesiza unele diferente ,dar unghiul din care era facuta poza veche(cred ca dinspre S-SE) nu avantaja profilul uman bine cunoscut.E totusi o marturie ca stanca suscita interesul si mai devreme de anii ’30. Din pacate ,dupa mai multe schimbari de domiciliu,din lipsa de spatiu am renuntat sa mai plimb de colo-colo ceea ce acum ar putea fi considerata o colectie valoroasa,dar cred ca prin marile biblioteci s-or mai pastra ziare si reviste vechi,ce asteapta sa fie scuturate de colb…

    Apreciază

    1. Multumesc Crisan, cu siguranta asa trebuie procedat, cercetat prin biblioteci. Important este raspunsul la intrebarea „De ce nu apar mentiuni vechi despre Sfinx?”.

      Apreciază

  9. lafeeblanche spune:

    Sfinxul e o formatiune naturala milenara. In lucrarea sa Dacia preistorica, N. Densusianu vorbeste de protopopulatia pelasga ce vietuit aici si din care s-au desprins mai apoi triburi ce au migrat pana in Egipt. Culmea e ca Altarele ciclopice de la noi sunt reproduse cu destula acuratete in desenele egiptene din temple si morminte. Se pare ca si Sfinxul egiptean e o aducere aminte a Sfinxului din Bucegi. Sa rasfoiesti Dacia preistorica! Vei fi impresionat! Cu drag, Fee!

    Apreciază

    1. Fee, am citit Dacia lui Densusianu, nu toata ca este imensa :)) dar pana la un punct are dreptate. Dar nu a facut nicio referire la Sfinx pentru ca inca nu era modelat la acea data. Teoria ca Platoul Bucegilor a fost un loc de cult o accept si chiar am argumente inca nespuse de nimeni, marturii din teren. Dar in ceea ce priveste alte lucruri,amintesc doar aberatiile unui specialist care a zis ca a adus cineva Masa Ciobanului langa Vf. cu Dor si a pus-o acolo nu am sa cred niciodata…ca si multe alte prostii. Din fericire, Platoul si formatiunile sale sunt la 2-3 ore distanta de casa, de mers pe jos, le-am vazut, observat de nu stiu cate ori…Sfinxul este limpede ca a fost modelat de om, anumite parti anatomice, cum l-au cioplit si pe Decebal in piatra undeva pe la Orsova. Densusianu s-a abatut de la subiect la un moment dat si din aceasta cauza nu a mai fost crezut…dar, pe Bucegi a fost un loc de cult, mare, important, dar nu asa cum este zugravit in diverse carti. Multumesc! Cu drag si eu! 🙂

      Apreciază

      1. lafeeblanche spune:

        Multumesc foarte mult pentru raspunsul argumentat. Sunt foarte interesata de toate aceste istorii. Cand mai afli ceva, sa imi spui si mie! Eu recitesc chiar acum Dacia lui Densusianu. Am sa fiu atenta la detalii. Sa imi spui si mie ce stii despre altarele de la Varful cu Dor. Eu cred ca Dor aici inseamna De Aur (D’Or) pentru ca am citit ca varful ar straluci in soare, dar nu l-am vazut niciodata. Am o luxatie de sold si nu ma pot deplasa pe distante mari. Multumesc mult! Cu drag, Cling!

        Apreciază

        1. Da, sa fii atenta la detalii dar sa nu uiti ca multe lucruri scrise nu au temei si in realitate…adica inainte de a accepta, verifica, intreaba-te daca ce spune ar fi fost posibil sa se intample. Varful cu Dor si imprejurimile sale au un specific aparte…doar Masa Ciobanului de sub acel varf are aspect de altar. Daca vrei sa vezi varful, am postat o poza cu el, la articolul anterior. Ne mai auzim! 🙂

          Apreciază

  10. Dan spune:

    Doamnelor si Domnilor…
    Sfinxul este o sculptura facuta de inaintasii nostrii.
    Babele sunt un del de plataforma,avena.. Mao sunt si prin ante partí si pietreke sunt patrate.
    Cine cred domnule voastre ca merge cu barosul pe munte sa sculpteze o aranca asa de Mare?
    Un millón si o echipa de sculptori au fost necesari pt Statuia lui Decebal
    Imaginaza-ti cum trebuie sa fue vantul sa faca arcade si cuşma?
    L-au Distrus ,se vede mult mai bine distrugerea voita !
    Daca iei o dalta si un ciocan si incerci sa faci o scorbura in roca…iti vei Da seama ca-i lucru facut de multi oameni.
    Este de pe vremea Dacilor,vezi fotografii cu Daci si sunt idéntice.

    Apreciază

Comentariile sunt închise